Am revenit...ca tare a trecut mult :)
E tarziu si sunt inca la serviciu...si bineinteles ca as face orice altceva decat sa lucrez...ca si asa nu mai dau nici un randament...
Nu stiu de ce, ma tot gandesc acasa, la parinti....
Cred ca mi-e dor...de liniste, din aia de acasa, de o vorba buna spusa de mama, de o sedinta de oameni mari cu tata - ca ala a facut, ala a dres - de o mancarica buna cum numai mama pe lumea asta face....
Am cunoscut odata o femeie care spunea ca asa cum te mangaie mama cand te asezi pe bratele ei, indiferent de varsta, nu o sa te aline nimeni niciodata. Si asa e... chiar daca sunt de atatia ani plecata de acasa...sufletul parca vrea o farama de acolo..
Si mi-e dor de anii din urma...cu mai putine griji; ma intalneam cu prietenul meu (devenit sot acum) si puneam tara la cale...cand o sa ne facem noi mari....cate o sa ma facem! Ne-am facut mari, ne-am facut o familie, si...grijile au crescut odata cu noi...si planurile parca s-au facut si mai mari si ele...Si tot speram sa le deslusim pe toate si sa le rezolvam :)
Dar sa fim noi sanatosi...si sa ne bucuram de cei dragi, chiar daca de unii ne despart kilometrii....
