De cand eram mica, nu exista zi de Sf Nicolae sa nu o astept cu drag, sa nu ma bucur ca si eu, printre altii, o sa primesc ceva! Ca s-a gandit cineva special la mine, ca merit eu sa primesc o bomboana, ca am fost cuminte si sigur o sa afle si Mos Craciun si o sa vrea sa ma viziteze.
Sigur ca acum, dupa atatia ani, situatia nu s-a schimbat prea mult...doar imi doresc lucruri putin diferite: liniste sufleteasca, intelegere cu cei dragi si de ce nu, un gram de noroc sa-mi iasa lucrurile ce mi le doresc. Desi situatia de criza este tot mai acuta, nu stiu cum as putea trece de noaptea asta fara sa pun ceva intr-o pereche de incaltaminte, indiferent cat de mic....sa aduc un zambet si o bucurie pt maine dimineata, sa umblu pe furis sa nu ma prinda Adi (desi este logic ca stie ca i-am luat ceva, dar sa nu ma vada!)
Sper din tot sufletul ca sentimentul asta sa nu dispara vreodata, sa sper mereu ca Mos Nicolae o sa ma viziteze in fiecare an si atunci cand voi avea copii, sa am puterea sa le dau si lor din credinta mea ca Mosul aduce dulciuri pentru a ne imbuna sufletul, pentru a ne face mai calzi si mai prietenosi unii cu altii.
Sper sa va aduca Mosul in ghetute tot ce va doriti!
P.S. Multumesc Lumi, ca mi-ai reamintit bunatatea de Mos Nicolae!
